Lucrarea domnului Bălan urmărește integrarea formală a personajelor ionesciene într-un cadru social („principiul mecanismului social care urmărește dezmunizarea, depersonalizarea personajelor”). În lucrarea de față se trasează câteva coordonate ale Geworfenheit-ului lui Heidegger, într-o manieră care surprinde dezagregarea identității personajelor, „devenite interșanjabile” în piesele Cântăreața cheală, Lecția, Scaunele, Regele Moare și Rinocerii. Lucrarea este bine structurată, paralele și delimitările sunt clare, iar limbajul nu este unul care încearcă să surprindă prin sine însuși.
Premiul II: „De la Nu la Cântăreața cheală. Fundamentele Absurdului”, Penciu Andrei-Alexandru, Colegiul Național Ion-Maiorescu, Giurgiu, prof. coord. Adriana Preotu, Marian Stavarache.
Lucrarea domnului Penciu își propune, într-o manieră ușor mecanică (totuși asumată), să surprindă patru paralele între Nu și operele dramatice ale lui Ionescu - falsitatea voită, sinteza elementelor contradictorii, contrapunctul și tragismul împletit și absurdul personajelor similar cu absurdul și tragismul criticilor. Conținutul este clar, referințele sunt bine așezate, structra ușor școlărească, însă permite observarea in claris a ideilor.
Premiul II: „NU - Geniul”, Radu Alexandra, Colegiul Național „Sfântul Sava”, București, prof. coord. Irina Georgescu
Lucrarea propusă de domnișoara Alexandra are în vedere prezentarea unei trileme originale, anume divizarea capitolului „Geniul” din Nu în expresie, autenticitate și geniu. Forma discursului este interesantă, ideile prezentate surprind prin naturalețea lor, iar limbajul este unul accesibil.
Premiul III: „De la Nu la Cântăreața cheală”, Maria-Magdalena Petcu, Colegiul Națion „Sfântul Sava”, București, prof coord. Cristina Văduvă.
Aspectul frapant al lucrării este sinceritatea școlărească cu care a fost scris („personal, am lecturat doar trei piese ionesciene”). Limbajul este unul accesibil, ideile clare, se evidențiază, în definitiv, prin concizie și lipsa dorinței de a epata prin referințe culturale.
Mențiune 1: „Personajul ionescian - între ființare și des-ființare-”, Christine Razec, Colegiul Național „Unirea”, Brașov, proof coord. Alupoaei Ramona.
Este de menționat faptul că lucrarea domnișoarei Christine vine ca o completare perfectă a lucrării domnului Bălan, fiind o observație asupra fenomenului interior, nu vizează deci integrarea lor într-un plan social. Cu toate acestea, stilul este greoi, iar conținutul este mai degrabă alcătuit din aprecieri de specialitate.
Mențiune 2: „Un exercițiu al teoretizării unei idei”, Năstase Roxana Valentina, Colegiul Național „Gh. Muneanu Murgoci”, prof. coord. Coman Ana
Deși lucrarea domnișoarei Roxana surprinde rațiunea piesei Cântăreața Cheală ca fiind o subliniere obsesivă a teoriilor din Nu, criticându-se aspirațiile desuete ale scriitorilor de a produce artă cu A mare. Cu toate acestea, la nivel ideatic, aprecierile făcute de domnișoara Roxana sunt lapidare.
Mențiune 3: „Identitatea contrariilor”, Eliza Ghiță, Colegiul Național „Sfântul Sava”, București, prof coord. Irina Georgescu
Eseul domnișoarei Eliza înfățișează în mod exegetic conținutul capitolului Identitatea contrariilor din opera critică a lui Eugen Ionescu
Premiul hors concours: „(Cyber)Lecția”, Andreea-Elena Cioată, Colegiul Național „Sfântul Sava”, București, prof coord. Irina Georgescu
În introducerea lucrării, domnișoara Andreea specifică următoarele:
i.
Am încercat să imaginez o versiune modernă
a Lecției lui Ionesco, în care elevul
(reprezentant al generației informaționale) încearcă să își găsească răspunsuri
la propriile întrebări – mai mult sau mai puțin existențiale- cu ajutorul
Profesoarei – GOOGLE, motorul de căutare care s-a upgradat cerințelor didactice.
ii.
Unele secvențe, cum ar fi cele care fixează
cadrul, primele replici, sau intervențiile regizorale sunt preluate din piesa
originală, cu mici modificări.
iii.
Structurile subliniate sunt intenționat
scrise incorect, fără punctuația/logica adecvată.
